Revista
Infrastructura feroviara si rutiera, principalul motor de dezvoltare al unei economii, in Romania inregistreaza intarzieri majore. Dupa doi ani de „seceta“, in care nu s-a reusit terminarea niciunui proiect important, in 2018 mai multe lucrari de modernizare, reabilitare sau constructie se afla aproape de finalizare. Insa daca nici acestea nu vor fi duse la bun sfarsit sau nu se vor finaliza la termenele promise vina nu va putea fi pusa in seama autoritatilor, dupa cum a declarat Lucian Sova, ministrul Transporturilor, la Conferinta Capital Transporturi si Infrastructura 2018, ci pe seama termenelor foarte mari si a contestatiilor frecvente depuse in cazul licitatiilor. Intarzierile fac adesea ca, in momentul in care se desemneaza castigatorul, acesta sa nu mai aiba capacitatea administrativa, tehnica si financiara sa implementeze proiectul.
Industria auto, logistica si piata transporturilor din Romania au impreuna peste 350.000 de angajati si un aport de aproape 18% din PIB. Pentru a se dezvolta in continuare, aceste sectoare au nevoie atat de o infrastructura rutiera si feroviara corespunzatoare, cat si de forta calificata de munca si de o piata locala puternica, in conditiile in care uzinele auto mizeaza pe export, iar 80% din camioanele noi vandute local transporta in Europa de Vest. Pe langa minusurile evidente, Romania ofera perspective atragatoare pentru investitori si avantaje certe, scolile duale si pregatirea oamenilor care vor lucra in productie reprezentand criteriul principal pentru care vom fi preferati sau eliminati de pe harta investitiilor, dupa cum s-a aratat in cadrul conferintei ZF Transport, Logistics&Automotive Summit 2018.
Mai optimist decat ceilalti vorbitori, Laurentiu Duica, director al departamentului industrial al Colliers International, este de parere ca e-commerce-ul va fi motorul de crestere a spatiilor logistice si industriale. „Vor fi extinderi, chiar daca nu vor fi nume grele, cu 10.000-20.000 m2. Anul trecut a fost livrata cea mai mare suprafata post-criza de spatii logistice, iar anul acesta vor fi livrati 650.000 m2 de depozite clasa A, ceea ce inseamna un total de 2,5 milioane de euro“, a punctat Duica, amintind Mogosoaia si Chitila ca urmatoarele poluri logistice.
La inceputul acestui an, Ministerul Mediului a publicat pe site-ul propriu noul Proiect de Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea a doua legi importante in domeniul managementului deseurilor, respectiv Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor si Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje. Specialistii in gestionarea acestor tipuri de deseuri sustin ca noul proiect va impacta logisticienii, exact firmele care ruleaza un numar mare de ambalaje pentru producator.
Digitalizarea este o parghie majora care face ca proiectarea unui produs sau a unei linii de fabricatie sa devina mai productiva si mai competitiva. Insa ea cere noi metode de lucru si noi competente, ceea ce provoaca industria de transport si logistica in a face pasi catre adoptarea unor solutii moderne, precum Big Data, IoT, robotica, tehnici de imprimare 3D si tehnologii virtuale. Sunt tari care deja s-au aliniat in acest sens, investind miliarde de euro in proiecte subventionate de Stat care atrag IMM la bordul industriei 4.0 si care imbunatatesc competitivitatea companiilor, convingandu-le de trei beneficii principale: cresterea profitabilitatii, reducerea amprentei de carbon si imbunatatirea continua a serviciilor pentru clienti.