Revista
Începuta în 2004 si cu termen de finalizare 2013, constructia Autostrazii Transilvania avanseaza în ritm alert, aspect de care ne-am convins cu ocazia unei vizite pe santierul dintre Campia Turzii si Turda, portiune care va fi data în folosinta în toamna. În prezent se mai lucreaza si la podul de la km 52, toate acestea venind în completarea tronsonului de 42 km deja receptionat, Gilau-Campia Turzii, realizat la calitate americana. Daca nu tinem cont de datoriile de 32 de milioane de euro de la statul roman si de suprafetele pe care înca nu s-au facut exproprierile, unul dintre cele mai mari inconveniente caruia trebuie sa-i faca fata constructorul este natura solului, ce impune aducerea a milioane de tone de metri cubi de pamant, dar nu din cele excavate pentru nivelare, si asteptarea chiar si pana la sase luni pentru fiecare tasare.
Realizarea Autostrazii Transilvania se face prin parteneriat cu Enka, cea mai mare companie de proiectare si constructii din Turcia, care in 2008 a primit premiul intai pentru „cel mai bun antreprenor strain”, acordat de catre Asociatia Antreprenorilor in Constructii din Romania.
Companiile si-au unit pentru prima data fortele in 1987, construind o autostrada in Turcia, intre Ankara si Gerede (228 km, cu 6-8 benzi). Mai tarziu, Bechtel si Enka au gestionat proiectarea si au construit autostrada Zagreb-Bregana, de 160 km, care leaga Coasta Adriatica de Europa Centrala, finalizata in 2004, cu aproape un an inainte de termen.
În încercarea de a împiedica aparitia sau intensificarea unor probleme sociale de genul migratiei fortei de munca din zonele sarace spre cele industrializate, UE sprijina cu fonduri diverse sectoare de activitate, astfel încat sa se ajunga la un nivel cat de cat similar de dezvoltare economica. Diferentierea nu se face doar între state, ci si între regiuni ale aceleiasi tari, de aceea pentru Bucuresti, de exemplu, sunt prevazute sume mai mici decat pentru alte judete. În prezent exista mai multe tipuri de finantari, fie prin programe guvernamentale, fie prin Fondul Social European, pentru instruirea personalului, introducerea de standarde de calitate, de protectie si de sanatate, participare la targuri si expozitii, dar cele mai interesante sunt fondurile de investitii, deoarece permit si dezvoltarea companiilor - asta daca dezvoltarea mai e posibila sau mai e dorita, pentru ca se stie ca, din cauza crizei economice, chiar si supravietuirea este în prezent dificila.
Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) si Autoritatea Nationala pentru Reglementare si monitorizare a Achizitiilor Publice (ANRMAP) au încheiat protocoale de colaborare cu reprezentantii Consiliului Concurentei (CC) pentru crearea unui sistem prin care CNSC sa descopere mai usor eventualele întelegeri între firmele care participa la anumite licitatii si pentru solutionarea celor cu „dedicatie“.
Echipele celor trei institutii vor colabora pentru promovarea legislatiei, masurilor si actiunilor privind achizitiile publice si mediul concurential prin organizarea unor întalniri cu agentii economici si autoritatile contractante care activeaza în domeniul licitatiilor publice.
Statistica APIA pentru primele sase luni din 2010 confirma ceea ce stiam deja, si anume, ca piata de autobuze si autocare este la pamant. Astfel, continuand tendinta din 2009, vanzarile de vehicule se situeaza în continuare la un nivel scazut. Atat de scazut ca a devenit chiar îngrijorator pentru industria de profil. 27 de autovehicule cu capacitate de peste 22 de locuri, dintre care niciun autocar de mare capacitate. S-au vandut numai cateva autobuze urbane, interurbane si vehicule de capacitate medie. Totusi, daca ne gandim bine, sunt chiar cu cinci vehicule mai mult decat în 2009, cand în intervalul ianuarie-iunie s-au vandut 172 de masini, dar dintre care 150 erau autobuzele urbane livrate Regiei de Transport din Capitala. Asadar, putem lua ca valoare de referinta pentru prima jumatate a anului numai 22 de unitati.