Revista
Profiturile bune in transporturi sunt de mult istorie, iar in prezent cunoasterea structurii de cost poate face diferenta intre o afacere care se tine cel putin pe linia de plutire si una falimentara. Pentru acei directori care au avut resursele necesare sa cumpere un soft, calculul costurilor este mai usor de facut, dar de obicei doar firmele mari fac o astfel de investitie. Transportatorii cu flote mai mici trebuie sa improvizeze, sa se descurce cu ce au pentru a determina aceasta structura de cost. Cu ocazia conferintei organizate de Tranzit la Piatra-Neamt, pe 13 si 14 iunie, participantii au vazut cum pot calcula structura de cost doar pe baza informatiilor disponibile in registrele contabile, cuprinse in special in balanta de venituri si cheltuieli, cu mentiunea ca aceste date trebuie completate cu informatii ce deriva din experienta fiecaruia in parte, pure estimari, de cele mai multe ori.
Majorarea cu 7 centi a accizei la carburant a intrat in vigoare de la 1 aprilie, iar guvernantii au decis, sub presiune, posibilitatea recuperarii partiale a accizei prin OUG 14/2014. Normele metodologice se lasa insa asteptate, fiind in dezbateri aprinse in cadrul comisiilor de dialog social de la Ministerul de Finante. Intre timp, transportatorii alimenteaza la pretul nou, iar vanzarile de combustibil au inceput sa scada, intrucat cei care au putut sa cumpere motorina din tarile vecine s-au reorientat deja.
Introducerea accizei suplimentare la combustibil aduce un minus la bugetul de stat de 61 de milioane de euro, fata de estimarile initiale, se arata intr-un comunicat UNTRR. Desi statul roman isi propusese sa incaseze 50,6 milioane de euro lunar din supra-acciza, din care 36 de milioane de euro din acciza suplimentara la motorina si 15 milioane de euro din cea de la benzina, statisticile pe aprilie au confirmat ca s-au incasat cu 11 milioane de euro mai putin decat in luna anterioara: cu trei milioane de euro mai putin la motorina si cu opt milioane de euro mai putin la benzina.
Transportatorii care trec prin vamile de pe granita de est a Romaniei reclama timpii foarte mari pe care ii petrec in frontiera pentru indeplinirea tuturor formalitatilor necesare, in special pe sensul de intrare in tara. Este adevarat ca, fiind granita UE, sunt anumite rigori. Pe langa procedurile destul de greoaie, carausii reclama insa lipsa de bunavointa cu care se confrunta de multe ori din partea agentilor vamali.
Timpul de stationare in vama, in special pe sensul de intrare in Romania, este o problema reala. Este adevarat ca in vama functioneaza mai multe institutii pe langa Autoritatea Vamala, si fiecare dintre acestea are documente de prelucrat pentru toate vehiculele care trec granita, dar nu asta este cauza tuturor neajunsurilor cu care se confrunta transportatorii.
In Romania intra pe cale rutiera in special materiale de constructii, respectiv amestecuri uscate pe baza de ipsos sau fier beton, in timp ce uleiurile minerale, ingrasamintele chimice sau alte produse siderurgice sunt transportate cu trenul. Peste 80% din marfurile intrate pe granita de est provin din Republica Moldova.